duminică, 18 decembrie 2011
SUFLET PERECHE
As putea incepe cu a fost odata...sau cu "ne-am cunoscut...". As prefera sa spun
doar ca ne-am cunoscut intr-un mod respins probabil de
unii oameni, respins chiar si de mine pana la un punct. Pana cand am
cunoscut o persoana pentru care am avut din prima clipa o atractie
deosebita. O atractie
ciudata care m-a facut sa ma intreb: exista oare suflete pereche? O
persoana langa care am ramas desi initial a incercat sa ma respinga...o
persoana care desi a incercat sa ma respinga n-a reusit decat pentru
scurt timp. Si am ramas doua suflete nedespartite. Mereu mi-a spus ca ii
ofer liniste si caldura, iar mie...din mine a facut alt om, un om mult
mai puternic, mai stapan pe sine, mai increzator in fortele sale. A
reusit sa ma cunoasca mai bine decat mine, am reusit sa vad in ea tot ce
e mai bun si mai frumos in sufletul sau. M-a putut ajuta enorm de mult
numai prin faptul ca o stiam aproape si parca toata viata mea a devenit
mai buna. Ma simteam dintr-odata atat de linistita, incercam o stare de fericire asa cum demult nu mai simtisem. A devenit parte din sufletul meu, am ajuns sa simt cum ca ceva
inexplicabil a facut sa ne cunoastem si ca oricate lucruri urate ar fi
aparut intre noi, nu ne-am putut indeparta. Si am inceput tot mai mult sa
ma gandesc ca chiar exista suflete pereche. Exista un suflet care atunci
cand il descoperi simti ca nu te mai
poti dezlipi de el, nici macar nu vrei sa incerci asta si-l simti ca un inger care a venit sa te protejeze.. Exista un
suflet de care iti e dor cand nu e
langa tine, pentru care iti faci griji, la care te gandesti si te rogi sa ii fie bine. Pereche sau
nu, nu e intamplator ca ne-am cunoscut, nimic nu e intamplator. Si n-am sa-i pot multumi vreodata pentru tot ce face pentru mine.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Pare ok tipul...sunt convinsa ca te-a citit din prima ca esti genul lipicios, iubitor . Plus ca nu cred ca trebuie sa-i multumesti, am senzatia ca stie ca esti dependenta de el. Daca a ales sa ramana inseamna ca te iubeste mai mult decat iti spune .
RăspundețiȘtergereTipul...;) Stiu ca ma iubeste, dar tot i-as multumi mereu pentru tot, pentru ca merita.
RăspundețiȘtergere"De-a lungul secolelor, oameni de diferite rase si culturi si-au exprimat, prin poezie, muzica, pictura, proza sau sculptura, fascinatia de a-si intalni, intr-o buna zi, sufletul pereche. Este ideea de suflet pereche un mit? Chiar exista pe acest pamant o persoana care este jumatatea noastra perfecta? Sau este doar imaginatia noastra care incearca sa ne faca sa speram intr-o relatie ideala? Orice e posibil… Rezolvarea acestui puzzle vechi de mii de ani este in inima fiecaruia dintre noi…
RăspundețiȘtergereCautarea sufletului pereche este eterna. Omul isi cauta partenerul ideal in orice moment si in orice loc. Ii scrie poeme. Il picteaza. Ii canta. Toate acestea pentru a-l gasi, iar cand acest lucru se intampla, sufletul omului renaste, ca pasarea Phoenix, din propria-i cenusa… urmand sa se transforme iar in cenusa la pierderea lui…
Metafizic vorbind, suntem toti copiii unui Creator. Avem aceeasi origine, fiind uniti de sufletele noastre si separati de trupuri.
Mitul androginului
Mitul androginului este prezent, in diferitele sale forme, in aproape toate culturile lumii.
La inceput, pe Pamant, traiau fiinte androgine care aratau ca doi oameni lipiti spate in spate: un barbat si o femeie. Acestia aveau puteri nelimitate, putand face absolut tot ceea ce gandeau.
Zeii au inceput astfel sa se teama de puterea aproape infinita a androginilor, si au decis sa ii desparta, pentru a nu mai reprezenta o posibila amenintare in fata lor.
Separate insa, partile nu mai pot face nimic. Pe Pamant domneste o letargie completa… Tot mai multe mor de dor si tristete.
Zeii, vazand ca raman fara supusi, cauta o modalitate de a le da noilor oameni un motiv pentru a trai.
Astfel este creat Eros, cu scopul de a semana iubire in lume.
De atunci si pana acum, oamenii isi petrec viata cautandu-si jumatatea.
Cei putini, norocosii care se regasesc, se contopesc formand fiinta de odinioara…
(idee preluata dupa Platon - Banchetul)
Acest mit, al androginului, este foarte important si din cauza simbolisticii sale.
Cele doua parti simbolice componente ale lui sunt Rebis (“doua lucruri”) si fiinta androgina, reprezentata sub forma unor fapturi umane bisexuate, ce luau fiinta, prin unirea dintre Sol si Luna.
Cine putea dobandi Rebis-ul, se afla in posesia Pietrei Filosofale (piatra se mai numea si Rebis sau Androginul hermetic).
Prin unirea principiului masculin si feminin, se infaptuia un “miracol”, un paradox care facea posibila orice fel de creatie.
Posesiunea Androginului, aducea dupa sine intelepciunea, stiinta tuturor lucrurilor – pentru ca, cel ce detine desavarsirea, devine el insusi desavarsit…
Fiindca orice ins poarta in suflet, cu sau fara voia lui, nostalgia desavarsirii, se poate spune ca actul esential al dragostei aduce dupa sine, o experienta, desi mai palida, a androginiei.
Barbatul care se indragosteste, capata calitati feminine (gratie, supunere, devotament), iar femeia care iubeste, se imbogateste cu virtuti masculine (spirit de initiative, dorinta de a domina).
Numai dupa asemenea transformari, un individ poate experimenta dragostea, care reprezinta pierderea de sine, trecerea in celalalt.
(idee preluata dupa Mircea Eliade)" VA URMA
"Ideea atomilor materiali si spirituali
RăspundețiȘtergereExista un atom spiritual, care se rupe in doi atomi materiali.
Acestia reprezinta binele si raul, femeia si barbatul. Ei tanjesc dupa reunire, implinire, singular.
Sunt materializati in doua trupuri – femeiesc si barbatesc.
Un barbat, din milioane de barbate, doreste o singura femeie, din milioane de femei.
Au timp pe parcursul a sapte vieti. Daca nu se intalnesc intr-o viata, s-ar putea sa rateze sansa de a se mai intalni vreodata, atomul material devenind neimplinit.
Fericirea vesnica o capata atunci cand intalneste perechea sa, pe celalalt, pentru a forma atomul spiritual.
(idee preluata dupa Liviu Rebreanu – Adam si Eva)
Legea duala
Dualismul este prezent in intreaga creatiune, nu numai in lumea fiintelor pe care omul de considera vii, ci si in lumea materiilor si energiilor, dualismul fiind efectul creatiei, proces in care, unitatea s-a divizat in doua parti imperfecte, care, impulsionate de iubire, se cauta si se intalnesc, se ciocnesc si se slefuiesc, ca in final sa se imbine, devenind Unul.
Sub puterea legii karmice, omul traieste nenumarate suferinte menite sa trezeasca in sufletul sau, dorinta subita dupa cineva necunoscut, dupa cineva pur si fidel, in prezenta caruia sa isi gaseasca pacea si armonia.
Acesta este primul impuls, prima penetrare subtila a simtului de atractie sufleteasca, amintirea inconstienta si dureroasa dupa iubirea pierduta. Nasterea acestui simtamant, nu este altceva decat inceputul recunoasterii si intoarcerii in Legea Duala, pe drumul care va contopi, pe veci, jumatatile de sfera pierdute sau cei doi atomi materiali.
Totusi, omul isi atinge maturitatea in iubirea duala abia dupa o perioada in care, e dator sa evolueze spiritual si sa aprecieze mai mult idealul sau sufletesc, mai presus de orice tentatie materiala.
El trebuie sa iubeasca si pe cei care ii produc suferinta.
Daca unul dintre cei doi duali va reusi sa atinga iubirea sufleteasca pura, acesta va cobori vieti la rand, intruchipandu-se in materia pamantului (om), in scopul de a-l ridica pe cel decazut.
Cand omul iubeste cu adevarat, tot sufletul sau se proiecteaza asupra persoanei iubite, cei doi devenind unul singur.
Cele doua jumatati ajung sa inteleaga, ca sunt create una pentru cealalta, si ca nu pot trai separat…
Intalnirea dualilor poate avea loc pe parcursul mai multor experiente, dar va cunoaste desavarsirea doar in momentul in care ambii se vor afla la acelasi nivel spiritual.
Pana atunci, vor simti in interiorul lor un vid, pe care vor incerca sa il umple.
Golul din suflet va persista, pana isi vor gasi adevarata jumatate.
(idee preluata dupa Adam Ramon – Legea duala)
Atunci cand Dumnezeu creaza un suflet in Cer, ii face si o pereche. " ( AUTOR NECUNOSCUT )
IARTA-MA CA TI-AM SCRIS ASA DE MULT , TITLU MI-A ADUS AMINTE CE AM CITIT CANDVA SI FARA VOIA TA , AM LASAT ACEST COMENTARIU ( LUNG)
RăspundețiȘtergere"Mă doare tot ce iubesc acum,pentru că presimt în orice frumuseţe sfârşitul,dar poate că aşa arată adevărata iubire.
Bucură-te de acest dar vremelnic, strigă o voce în mine.
Căci nu există decât daruri vremelnice. Octavian Paler "
MERGI LA "DRUM" CONSTIENTA CA EXISTA RELATIVITATE , ASTA TE VA FACE SA SIMTI TOATE SECUNDELE,AM MAI SPUS UNEI FIINTE ACEST LUCRU , TI-L SPUN PT CA AI O IUBIRE FRUMOASA , CURATA , DAR EVITA SA MAI VB DESPRE EA LA TIMPUL TRECUT !
SPER CA AI REUSIT SA CITESTI PANA LA SFARSIT :)
TOATE CELE BUNE !
Altfel spus "Ce e frumos, repede trece"...:)
RăspundețiȘtergereNu-mi place sa traiesc cu gandul asta, desi poate ca uneori asa este. Imi place in schimb sa simt fiecare clipa si sa ma bucur de fiecare secunda.
Multumesc pentru comentariu.:)
in postul asta sunt eu, acum cateva luni.
RăspundețiȘtergerefrumos!
si ai dreptate! nimic nu e intamplator!
ohhh si...bun venit!
RăspundețiȘtergereMultumesc.
RăspundețiȘtergerede abia astept sa gasesc si eu acea persoana...scrii foarte frumos, sa stii
RăspundețiȘtergere